Ne este imprimată importanţa parolelor şi gradul de securitate pe care îl oferă. Conceptele precum selectarea unei parole puternice, unice şi neîmpărtăşirea ei cu alţii membrii sunt cunoştinţe generale în acest moment, dar mulţi dintre noi ignorăm sfaturile.
Crearea unui cont online implică adesea alegerea unor întrebări de securitate şi oferirea unor răspunsuri la acestea. Ele sunt destinate recuperării unei parole sau pentru a pune la dispoziţie un nivel suplimentar de securitate. În general, oamenii oferă replici uşor de reţinut, dar nesigure deoarece frecvent conţin informaţii publice sau accesibile. Situaţiile prezente includ numele primului animal de companie, mâncarea preferată sau numele profesorului/profesoarei preferate.
Studiul realizat de echipa Google a ilustrat că întrebările oferă un standard de securitate mai mic ca parolele în sine. Concluzia-cheie este evidentă, aspectele de securitate tind să fie slabe. În mod specific, Google a relevat un aspect incontenstabil, răspunsurile false sunt greu de ghicit, dar la fel de dificil de amintit.
Echipa Google a relatat cazul în care întrebarea de securitate este „Care este mâncarea preferată?”, iar răspunsul oferit de englezi este „pizza”. Şansele ca un hacker să compromită contul sunt de 19,7%. Dacă ne aflăm în situaţia unui vorbitor de limba spaniolă şi întrebarea de securitate este „Care este numele mijlociu al tatălui tău?” ce şanse există? Un hacker ar avea nevoie de 10 presupuneri pentru a atinge o cotă de succes de 21%.
Un aspect frustrant al acestei probleme des întâlnite este răspunsul oferit la întâmplare. Această metodă este mult mai precisă, dar persoanele care furnizează răspunsuri random vor combate inamicul uman principal, uitarea. Recunoaşterile si reproducerile parţiale mai puţin adecvate sau chiar eronate reprezintă o pierdere inutilă de timp fără a atinge un rezultat satisfăcător.
În cele din urmă, avem numeroase site-uri ce solicită parole şi răspunsuri de securitate, însă întregul proces este agasant şi cu adevărat zadarnic. Este preţul pe care îl plătim pentru a construi aparenţa de intimitate şi individualism într-o lume care ne obligă să dezvăluim secrete. Avem tendinţa de a împărtăşi informaţii personale folosind site-uri precum Facebook, MySpace, Instagram, Twitter etc ceea ce face compromiterea unui cont, un serviciu şi nu un efort.
