Ultimele statistici arată că aproape 2 milioane de smartphone-uri se vând zilnic în lume, acestea fiind principalele ”vinovate” pentru trimiterea zilnică a peste 30 de miliarde de SMS-uri și peste 600 de milioane MMS-uri, precum și pentru cele aproape 200 de miloane de aplicații descărcate în aceeași unitate de timp, o singură zi.
Culmea, în fața acestor date astronomice piața smartphone-urilor se află în continuare pe o traiectorie ascendentă. Toată lumea vrea să-și cumpere sau schimbe smartphone-ul, unii pentru că au văzut un model cu un design mai atrăgător, alții îl schimbă cu un altul ce are o cameră mai performantă sau pur și simplu pentru că nu vrea să fie mai prejos decât prietenii, care deja și-au înnoit telefoanele.
In toată această nebunie, foarte puțini știu că sub capacele ce acoperă bateriile acestor smartphone-uri există o lume neștiută a celor mai recente inovații din tehnologie, care de cele mai multe ori e uitată. Inovații ale producătorilor de chipset-uri cum ar fi Qualcomm, companie ce crează în liniște tot ceea ce pot face telefoanele noastre.
Toate modificările majore efectuate de Google și Apple sistemelor de operare Android sau iOS sunt posibile numai pentru că tehnologia chipset-ului le permite. Cu cât smartphone-ul deține un chipset de ultimă generație (de 64-bit), cu atât devine mai performant.
Totuși chipset-urile de 64-bit nu sunt limitate numai la smartphone-urile de top ale momentului (practic fiecare Qualcomm Snapdragon din 2015 CPU este 64-bit), pe piață fiind comercializate și smartphone-uri mai ieftine cum ar fi Huawei Ascend Y550 cu un preț de 83 dolari ce folosește un Qualcomm Snapdragon 410 de 64-bit, chipset ce nu se află chiar pe ultimele locuri în lista de chipset-uri ale Qualcomm.
Mulți se întreabă de ce le-ar păsa de mai multă putere pentru un smartphone, din moment ce de ani de zile am avut mereu mai multă putere într-un telefon decât aveam nevoie. Nu e chiar așa pentru că un chipset de 64-bit permite mai mult RAM iar CPU-ul poate rula mai multe date simultan.
Si suntem doar la începutul drumului chipset-ului de 64-bit cu versiunea Snapdragon 810, flagship-ul Qualcomm în 2015, utilizat la smartphone-uri ca HTC One M sau LG G Flex 2.
https://www.youtube.com/watch?v=obVLRwRAvWM&feature=youtu.be
Viitorul e plin de surprize, noile dispozitive de realitate virtuală cum ar fi Hololens sau Oculus Rift vor stabili modul în care vom mai reacționa cu computerele noastre în viitor.
Cam așa ar arăta viitorul de convergență cum îi spun specialiștii care prognozează un sfârșit al erei în care desktop-urile și laptop-urile sunt folosite la editare video, muzică și altele, rămânând cât de curând niște simple dispozitive destinate gaming-ului.
Eficiența chipset-urilor cum ar fi Snapdragon 805 de 28 nm și Snapdragon 801 de 20 nm nu e utilizată numai pentru smartphone, ea este folosită cu succes și la fezabilitatea dispozitivelor wearable ce au avut o creștere consistentă în acest an odată cu lansarea Apple Watch.
Fenomenul de miniaturizare va cunoaște o nouă dimensiune după implementarea noilor microbaterii printate la imprimanta 3D. Chipset-urile sunt deja mai mici și mai puternice ca oricând, în acest moment compania Intel anunțând că lucrează deja la crearea unui chipset de 10 nm, cu aspirații la o valoare incredibilă de 7 nm în câțiva ani. Unde oare ne vom opri cu această miniaturizare?
