Anul 2017 va marca sfârşitul unei ere pentru norvegieni – ministrul culturii din acest stat a anunţat că ţara sa va renunţa la radioul de tip FM pe întreg teritoriul său, în favoarea radioului digital.
Se pare că DAB (Digital Audio Broadcast) deja deţine 22 de canale naţionale în Norvegia faţă de doar 5 canale FM şi plănuieşte să furnizeze mult mai mult conţinut radio de tip digital poporului norvegian.
Un sondaj realizat la nivel naţional pe tărâmul Norvegiei relevă faptul că 56% dintre ascultătorii de radio îl preferă pe cel de tip digital în fiecare zi.
Deşi Norvegia este deocamdată singura ţară de pe mapamond care şi-a anunţat clar intenţia de a renunţa definitiv la radio FM, sunt şi alte ţări care sunt în procesul de a face tranziţia către DAB: cum ar fi alte câteva ţări europene şi unele din Asia de sud-est. Nu toată lumea e încântată însă de digitalizarea radioului – spre exemplu, un studiu din 2012 arată că peste 90 la sută dintre americani ascultă radio AM/FM cel puţin săptămânal.
Modulaţia în frecvenţă sau altfel spus, FM-ul, a început să-şi câştige popularitate în 1933 şi a fost un foarte bun prieten al omului timp de aproape un secol, dar zilele sale sunt numărate. Începând cu anii ’80 avalanşa de invenţii şi inovaţii tehnologice al cărei vârf de lance a fost calculatorul de uz personal, împreună cu micşorarea continuă a preţurilor au dus în mod inevitabil la trecerea în era digitală. De aici şi până la trecerea digitalului şi spre radio nu a fost decât un mic pas.
DAB are beneficii serioase comparativ cu radioul convenţional – unul din ele este reprezentat de calitatea mult superioară a sunetului. De asemenea sistemul DAB mai permite şi transmiterea altor servicii: date, text şi grafice.
Dar cel mai important beneficiu este, probabil, faptul că DAB este imun la sursele de interferenţe, în comparaţie cu un radio convenţional. Dacă ascultaţi radio FM în maşină, de exemplu, se observă că recepţia este influenţată de prezenţa copacilor sau a clădirilor din apropiere. Modul de transmisie în cazul DAB-ului a fost în aşa fel gândit încât recepţia se face pe mai multe purtătoare care sunt selectate de către un processor aflat în aparatul de recepţie încât este demodulată acea purtătoare care conferă calitatea cea mai bună.
