Deşi oamenii de ştiinţă încearcă de câteva decenii să realizeze fotosinteza artificială, acest lucru le-a dat mari bătăi de cap până de curând când un grup de cercetători de la Lawrence Berkeley National Laboratory şi de la Universitatea California din Berkeley, din Statele Unite ale Americii, au reuşit marea performanţă de a crea în mod artificial condiţiile pentru ca fotosinteza să se desfăşoare şi să alimenteze planeta cu oxigen.
Oamenii de ştiinţă americani au creat un sistem care poate să capteze emisiile de dioxid de carbon înainte ca acestea să fie eliberate în atmosferă, transformându-le în carburanţi, produse farmaceutice, mase plastice şi alte produse ce pot fi valorificate.
Această reuşită constituie un progres enorm pentru umanitate, dat fiind faptul că dioxidul de carbon reprezintă principalul element care a dus la încălzirea globală, fiind principalul gaz cu efect de seră produs prin arderea combustibililor fosili. Unde mai punem că în ultimii câţiva zeci de ani, foarte multe păduri au fost defrişate, favorizându-se astfel poluarea atmosferică.
Savanţii californieni au creat fotosinteza artificială cu ajutorul nanotehnologiei. Mai exact, ei au creat un sistem dntr-o reţea de sârme din silicon şi oxid de titan care sunt acoperite cu bacterii din specia Sporomusa ovata. Acele sârme captează energia solară şi o transmit bacteriilor, care convertesc dioxidul de carbon din aer în acetat, acesta din urma fiind un element-cheie din mai multe molecule organice complexe prezente în structura carburanţilor, maselor plastice biodegradabile şi produselor farmaceutice.
Unul dintre autorii revoluţionarei invenţii a declarat că se lucrează la un dispozitiv din cea de a doua generaţie, care prezintă o rată a conversiei din energie solară în energie chimică de doar 3%, iar că tehnologia lor va deveni viabilă din punct de vedere comercial abia dacă eficienţa conversiei va depăşi pragul de 10%. Probabil că provocarea cea mai mare este aceea că se încearcă realizarea unui sistem necostisitor care să permită respectiva conversie.
Revista ştiinţifică Nano Letters a fost cea care a publicat experimentul cercetătorilor americani.
