Undeva la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX , pe parcursul a câteva decenii Lumea Nouă era asaltată de aproape 24 milioane de imigranți sosiți în America din toată lumea, în speranța unei vieți mai bune.
Transformarea radicală a vieții nativilor americani s-a datorat în cea mai mare parte șinelor de cale ferată ce cucereau milă cu milă teritoriile nord-americane de la Atlantic până la Pacific pe o distanță de 3000 mile (4800 km) de la est la vest și 2000 mile (3200 km) de la sud la nord.
Prima cale ferată transcontinentală din lume avea să pună bazele celei mai puternice economii mondiale, fiind după Marele Zid Chinezesc cea mai mare realizare a umanității. Mare parte dintre muncitorii care au lucrat la acest proiect ambițios au fost imigranți din China.
Iată că după un secol, aceiași harnici chinezi doresc să cucerească jungla amazoniană printr-un proiect similar, construcția unei căi ferate trans-amazoniene a cărei lungime este estimată la 3000 de mile.
Sunt de notorietate îndrăznețele proiectele de infrastructură din ultimii ani, realizate de China în interiorul propriilor granițe. Aflat săptămâna aceasta într-o vizită în țările adiacente junglei amazoniene, premierul chinez Li Keqiang va pleda pentru realizarea acestui proiect spectaculos.
Potrivit planului deja definitivat de chinezi, calea ferată ar porni din Açu Port (Brazilia) și va străbate jungla într-o linie curbă în jurul Boliviei, oprindu-se undeva pe coasta de vest a statului Peru. Traseul prognozat este unul extrem de dificil, străbătând atât păduri tropicale dese cu mlaștini cât și zone deșertice sau montane.
Proiectul acestei cai ferate trans-amazoniene este privit cu îngrijorare de reprezentanții organizațiilor de protecție a mediului din lumea întreagă. In condițiile încălzirii globale, defrișarea unei părți consistente a pădurii tropicale amazoniene considerată pe bună dreptate cel mai mare ”plămân” al planetei nu poate fi justificată prin eficiența economică a proiectului ce va micșora prețul de transport al resurselor din sudul Americii.
De asemenea vor fi afectate și zone protejate ale junglei unde trăiesc triburi și alte populații indigene. Reprezentantul Greenpeace, Nilo D’Ávila a declarat recent că proiectul se poate considera benefic numai dacă se vor evita greșelile făcute în trecut la realizarea megaproiectelor și dacă se va ține cont de minimizarea impactului asupra mediului și va fi consultată populația locală.
