În această vineri se va deschide, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), o expoziţie denumită sugestiv „PC. O istorie fascinantă”, dedicată evoluţiei computerelor.
Potrivit unui comunicat emis de oficiali ai MNIR, majoritatea creaţiilor expuse vor fi dintre cele fabricate în anii ’70-’80, fabricate atât de companii străine cât şi de unele româneşti precum Electronica, Centrul de Cercetări Automatica Bucureşti (CCAB) sau ICE Felix.
Industria IT era activă şi în anii ’80, iar acest lucru va fi confirmat la MNIR urmând a se prezenta calculatoare fabricate de mari companii din acea vreme precum Apple IIc, Apple Lisa 2, Commodore 64, IBM PC 5150, Apple Macintosh Plus, HP 150, terminalul Lear-Siegler ADM-3A, Osborne I şi exemplele pot continua.
Probabil că cea mai veche piesă prezentă în expoziţie va fi un calculator mecanic suedez fabricat de către compania Original-Odhner, spre sfârşitul încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, în 1944. Acesta se pare că este cel mai longeviv model de PC fabricat vreodată.
Un oficial al Muzeului Naţional de Istorie a României declară că se doreşte relatarea istoriei complete a calculatoarelor, deşi unele modele foarte rare nu au putut fi procurate. Expoziţia va fi alcătuită şi din o parte informativă care va încerca să prezinte cât mai exact evoluţia calculatoarelor, începând de la primele modele capabile doar de operaţii matematice şi până la ce este astăzi PC-ul, o unealtă indispensabilă confortului unui om.
Expoziţia dedicată evoluţiei calculatoarelor este deschisă la MNIR până pe 21 iunie, fiind organizată în parteneriat cu Muzeul Universităţii Politehnica din Bucureşti, colecţionarul Alexandru Floca şi Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii, aceasta din urmă fiind o filială a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”.
ENIAC, prescurtat de la Electronic Numerical Integrator And Computer (Calculator și Integrator Electronic Numeric), a fost primul calculator electronic de uz general. Era un calculator numeric (digital), Turing-complet, capabil de a fi reprogramat pentru a rezolva o gamă largă de probleme calculatorii. ENIAC a fost proiectat și construit pentru a calcula tabele balistice pentru laboratorul de cercetări balistice armatei americane.
Când a fost anunțată terminarea sa în 1946, presa l-a etichetat drept un „creier uriaș”. Avea o viteză de calcul de o mie de ori mai mare decât a mașinilor electromecanice, salt în domeniul puterii de calcul neegalat de atunci de nicio mașină. Era de marimea unei biblioteci:
Acestea sunt patru panouri ENIAC şi unul din cele trei tablouri funcţionale, expuse la Şcoala de Inginerie şi Ştiinţe Aplicate din Universitatea Pennsylvania.
