Potrivit unei analize astronomice recente condusă de astronomul Istvan Szapudi, s-a descoperit cea mai mare structură din Universul cunoscut, una în faţa căreia corpuri cereşti precum stele hipergigante sau orice galaxie arată ca nişte fire de nisip în faţa unui munte – vorbim de un spaţiu vid, un aşa-zis „supervid” care se întinde pe o distanţă de 1, 8 miliarde de ani-lumină!
Istvan Szapudi a descris această descoperire astronomică uluitoare ca fiind cea mai mare structură identificată vreodată de omenire.
Potrivit rapoartelor anterioare privind analiza Universului cunoscut, zona care era „neobişnuit de rece” constituia un mare mister pentru astronomi, fapt pentru care ei chiar şi-au dorit să descopere că în acea regiune există doar spaţiu vid, întrucât asta ar fi fost explicaţia cea mai plauzibilă.
Astronomii vin şi cu o explicaţie privind existenţa acestui super-vid: ei susţin că acesta s-ar fi putut forma în urma scurgerii de energie de la lumina care trece prin această regiune din vastul Univers.
Un cosmolog de la Colegiul Imperial din Londra pe nume Roberto Trotta, împinge şi mai mult barierele cunoaşterii, afirmând că acum este interesant de aflat cum anume se formează vidul însuşi.
În comunitatea ştiinţifică este larg acceptată ideea că nu există spaţiu complet vid, ci că termenul de „vid” este mai degrabă o metaforă pentru a descrie o porţiune de spaţiu care aparent nu conţine nimic. Însuşi marele Einstein a dat clar de înţeles acest lucru când a elaborat teoria gravitaţiei şi a respins-o pe cea propusă de Isaac Newton în 1679, explicând că un corp de dimensiunea unei planete formează o curbură în spaţiu-timp, urmând ca sateliţii săi naturali să se învârtă în jurul său exact cum s-ar învârte nişte mingi de tenis în jurul unei mingi de baschet foarte grea dacă aceasta din urmă este aruncată pe o trambulină.
Până acum, cele mai mari structuri cunoscute de către astronomi din Universul cunoscut erau galaxiile, quasarii, supernovele şi stelele hipergigante.
