Potrivit unui studiu publicat în revista online Protein & Cell, s-a reuşit modificarea genetică a genomului unor embrioni umani de către cercetători chinezi, acest fapt constituind o premieră pentru umanitate.
Respectivii cercetători chinezi au fost conduşi în operaţiunea lor de către Junjiu Huang, acesta fiind la rândul său un cercetător în domeniul genetic de la Universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou.
Realizarea chinezilor a stârnit dezbateri contra în care s-au pus în discuţie probleme ce ţin de etică, deşi modificările savanţilor s-au bazat pe embrioni „non-viabili” care nu pot duce în final la naşterea unui om. Savanţii au încercat să modifice gena responsabilă pentru talasemie (β-thalassaemia), o maladie a sângelui potenţial mortală, folosindu-se de o tehnică de modificare genetică numită CRISPR/Cas9. Chinezii au spus că rezultatele au indicat prezenţa unor obstacole majore în calea utilizării metodei în aplicaţii medicale.
George Daley, biolog specializat în domeniul celulelor suşă în cadrul Harvard Medical School din Boston, a declarat că studiul cercetătorilor chinezi ar trebui să fie un avertisment clar pentru orice medic care crede că tehnologia este gata de eradicarea genelor care cauzează maladii.
Unii specialişti susţin că modificarea genetică a embrionilor ar putea avea un viitor benefic pentru omenire pentru că astfel s-ar putea eradica boli genetice grave înainte de naşterea unui copil. Alţii sunt sceptici în privinţa modificării genetice ale embrionilor, manifestându-şi de curând îngrijorarea cum că aceste modificări pot fi moştenite de urmaşii subiecţilor, astfel efectul pe care l-ar avea asupra generaţiilor viitoare fiind docamdată total neunoscut.
Savanţii chinezi au modificat 86 de embrioni umani prin injectarea complexului de enzime CRISPR/Cas9 în fiecare, care duce la formarea de noi legături şi la desfacerea altora, în cadrul ADN-ului, în anumite regiuni cromozomiale.
Junjiu Huang a studiat capacitatea sistemului CRISPR/Cas9 de a edita gena numită HBB, care conţine informaţia genetică necesară producerii proteinei umane β-globina. Mutaţiile din cadrul aceste gene sunt responsabile pentru maladia letală numită talasemie (β-thalassaemia).
Dintre cei 71 de embrioni care au supravieţuit experimentului doar 28 s-au divizat cu succes, fapt pentru care Huang a declarat că tehnologia mai are nevoie de ceva timp ca să se maturizeze suficient încât să se poată modifica cu succes embrioni normali.
